Dileme de echipă mare
Odată cu încheierea perioadei de transferuri – mai promițătoare ca niciodată, m-aș încumeta să spun – nu am putut ocoli numărul mare de necunoscute din linia de start ideală pe care o putem alinia. Spre deosebire de anul trecut, când eram nevoiți să apelăm la copii de la echipa a 2-a sau la bătrânei veniți direct din berărie să joace pe linia de fund a BVB, acum părem să avem nu doar un prim 11 solid, dar și o bancă de rezerve capabilă să se ridice la nivelul titularilor, atunci când e nevoie.
Ce înseamnă însă să fii titular la Borussia Dortmund în 2014? E Immobile, unul din cei mai scumpi jucători din istoria clubului, titular cert? Îi dai mai degrabă credit experimentatului Ramos până când italianul se adaptează mai bine la rigorile fotbalului german? Sau încerci să hrănești pofta de joc/gol a lui Aubameyang, folosindu-l ca vârf împins?
Klopp a încercat sistemul 4-4-1-1 în pregătiri, cu Immobile vârf împins iar Auba în spatele lui, pendulând ba în stânga, ba în dreapta, după cum o cereau fazele de joc. Observ însă că această formulă nu este bătută în cuie și continuăm să schimbăm, pe măsură ce Auba confirmă forma bună din postura de atacant. În momentul acccidentării lui Reus, am văzut unii fani de pe grupul de Facebook exprimându-și îngrijorarea vizavi de situația lotului. Bineînțeles, Reus e acea sclipire de care avem nevoie de multe ori, adaugă nu doar eficiență, ci și fantezie jocului nostru. Dar acum că-i accidentat, lamentările nu ne fac niciun serviciu; nu ne rămâne decât să ne uităm la alternative.
Cum Mkhitaryan pare bătut în cuie în primul 11, putem presupune că va juca fie în spatele vârfului, fie în banda dreaptă. Linia de 3 ar putea fi completată de Aubameyang, care are viteză, dar căruia i-ai răpi din eficiență dacă-l muți în bandă. Kagawa, deși are puține antrenamente în picioare cu noii (sau vechii, după caz) săi colegi, pare să aibă calitatea necesară pentru a intra în primul 11 din weekendul următor. Kuba nu e încă apt 100%, deci iese din discuție. Ji nu e complet refăcut, dar sunt șanse să fie apt la ora meciului cu Freiburg. Deși nu-l putem compara cu Reus din punct de vedere tehnic, consider că sud-coreeanul poate fi un back-up solid. Are viteză și work rate ridicat, deși îi lipsesc glezna fină și imaginația lui Marco. Jojic își poate face loc în stânga sau în spatele atacantului. La fel ca și Ramos, care dă însă un randament mai bun ca vârf. Am impresia că-l uităm de multe ori pe Kevin Grosskreutz, care e totuși chemat constant la echipa națională și ne poate ajuta prin determinarea caracteristică.
E drept, niciuna din variantele enunțate nu se ridică pe deplin la nivelul lui Reus. A spune că nu ai o rezervă pe măsura lui e un truism. Multe cluburi n-au nici măcar un titular de asemenea valoare în momentul de față – aș îndrăzni să spun că în Bundesliga, această afirmație li se aplică tuturor echipelor. Există însă soluții de avarie care sezonul trecut nu existau. În aceiași termeni putem vorbi și de postul de fundaș central și de presupusa accidentare a lui Hummels despre care nu se știu prea multe lucruri.
Spre deosebire de sezoanele trecute, ne punem probleme în privința celor 2, 3 sau 4 variante de backup pentru titularii cerți. Așadar, dragii mei, vă îndemn la calm; ce-avem noi acum sunt dilemele unei echipe mari.