Borussia Dortmund – Inceputul povestii (II)
Dominantă în Germania, Borussia Dortmund pregătea sezonul european cu mare tact, Klopp având la dispoziție niște jucători senzaționali (venise și Marco Reus pe o sumă relativ mică, undeva la 17,5 milioane) și îl vânduse pe Shinji Kagawa la Man United cam pe aceeași sumă. Câștigasem multe meciuri în pre-sezon și debutam cu Bremen, pe Westfalen. Se împlineau 50 de ani de la înființarea Bundesligii, primul meci din această competiție fiind chiar BvB-Bremen. Băteam verzii cu un gol marcat pe final de Götze. Marco Reus înscria primul său gol pentru Borussia…
Champions League- Oh, da! A fost fantastic, aproape perfect.
Primul meci – pe Westfalen, cu Ajax. A fost un duel extrem de echilibrat, olandezii punându-ne mari probleme. Îmi amintesc cu tristețe de penalty-ul ratat de Hummels, dar la puțin timp polonezul Lewandowski ne-a adus victoria cu un șut excelent în poarta lui Vermeer. Următorul meci, pe Etihad, cu bogații din Manchester. Acela a fost probabil cel mai bun joc al nostru din era Klopp, am dominat din primul până în ultimul minut, ne-am creat vreo 30 de ocazii clare. City, o echipă de plastic, făcută peste noapte, nu a arătat nimic. Suporterii au fost minunați atunci, aproape 15,000… Cântau într-una Echte Liebe și îi umileau pe îngâmfații din Manchester. Au avut un noroc uluitor City, Balotelli egalând în minutul 90 după un penalty controversat. Dubla cu Madrid se anunța de foc. Le-am luat 4 puncte după două meciuri în care am fost clar superiori. Puștii noștri erau spaima Europei!!!
Următoarele două meciuri au fost o formalitate, câștigam 6 punce cu Ajax și City, terminând acea grupă infernală pe primul loc. Meciuri perfecte!
Fazele eliminatorii au fost de-a dreptul WOW, meciul cu Malaga…
La Shakhtar am jucat bine, un egal cu goluri care ne-a ajutat mult, la Dortmund meciul fiind un fiasco.
Sferturile cu Malaga… Pe La Rosaleda am dominat clar partida, Götze a ratat vreo 4, 5 ocazii mari de tot. Malaga a avut un portar în mare formă atunci, pe Caballero.
În retur, suporterii erau pregătiți de o victorie la scor.
Prost a început acel meci. Joaquin înscria repede și ne punea în mare dificultate. La vreo 15 minute egala Lewandowski, dupa o pasă genială a lui Reus. În minutul 80 ne vedeam conduși de spanioli, după reușita lui Eliseu. Au urmat minutele magice, pe rând Reus și Santana aruncând în aer un oraș întreg… O seară magică, tipică pentru BvB-ul acelor vremuri.
Alte două meciuri cu Real, dar în penultima fază a competiției. Imaginea asta îmi trezește cele mai frumoase amintiri legate de acest club:
Acestă victorie reprezintă cel mai important succes din istoria noastră, în opinia mea(chiar peste trofeul CL, după meciul cu Juve). La retur toți vorbeau de la décima și remontada. Ne-au bătut cu 2-0, dar nu i-au putut opri pe acești băieți în marșul către Wembley! Era povestea vieții lor( cum spunea unul din comentatorii mei preferați, Emil Grădinescu: “Vise de copii, care devin realitate”).
Pe Wembley am fost cam prea timorați, cam prea la locul nostru. Bavarezii anunțaseră cu câteva săptămâni înainte transferul lui Götze, el neparticipând la acea finală. Olandezul zburător-Robben, le-a adus trofeul suprem, după o așteptare de 12 ani…
O echipă cum am avut noi în aceste sezoane, probabil că nu vom mai avea niciodată… Totuși, mereu 80,000 de pe Wesfalen și zeci de milioane din fața micilor ecrane vor susține această echipă minunată, care trăiește datorită lor!
Iosub Nicu