Opt transferuri, patru luni și câteva concluzii
- 23/12/2016
- 0 Comment
- Echipa, Transferuri
- Posted by Dragoș Lăzărescu
AUTOR: Andrei Zbîrnea
Dacă mi-ar fi spus cineva în vară că vom câștiga o grupă de Champions League, din care să facă parte și campioana Europei Real Madrid (+ recordul de goluri al fazei grupelor), nu l-aș fi crezut. La fel, dacă altcineva mi-ar fi spus că vom fi la 10 puncte de Leipzig după 15 etape, l-aș fi trimis la plimbare sau la o casă de pariuri ca să primească o cotă astronomică. Sezonul 2016/2017 este un sezon de tranziție pentru Borussia Dortmund și trebuie tratat ca atare. Plecarea celor mai reprezentativi jucători, în vara lui 2016, (Mats Hummels la Bayern, Henrikh Mkhitaryan la Manchester United și Ilkay Gündogan la Manchester City) nu a putut fi suplinită doar cu venirile din perioada de mercato.
Defensiva, călcâiul lui Ahile
Clișeu sau nu, o echipă nu se poate construi peste noapte. Asta nu înseamnă însă că nu pot fi aduse critici constructive & obiective campaniei de achiziții a lui Thomas Tuchel. Ceea ce se poate reproșa vehement este dezechilibrul dinte banii investiți în forța ofensivă și banii investiți în consolidarea defensivei. Dacă pe faza de atac s-au cheltuit peste 70 de milioane de euro (Schürrle, Götze, Dembélé, Emre Mor), pentru apărare au fost alocați puțin peste de 35 de milioane de euro (Bartra, Rode, Merino, Guerreiro). Dintre acești patru jucători cu profil defensiv, doar Marc Bartra și Sebastian Rode au evoluat în cel puțin 70% din partidele Borussiei. Ceilalți doi fie au fost accidentați (cazul lui Guerreiro) sau nu sunt încă la nivelul primei echipe (Merino, mai ales în perioada august – octombrie). Totuși, 19 goluri primite în 16 meciuri de Bundesliga nu este tocmai cifra pe care o așteptam la sfârșitul turului. Vrem să recunoaștem sau nu, plecarea lui Hummels nu a fost gestionată corespunzător. Singurul fundaș constant dintre cei rulați de Thomas Tuchel în sezonul de toamnă (și au fost destui, chiar și repoziționați) este grecul Sokratis Papastathopoulos. Cifrele vorbesc de la sine, nu are sens să dezbatem pe această temă. Dar să ne întoarcem la topul achizițiilor din acesta vară.
Dembélé
În cele ce urmează am realizat un top 8 al achizițiilor, în funcție de performanțele din această toamnă, dar și de nivelul de implicare și acomodare. Au fost avute în vedere doar performanțele jucătorilor noștri în turul sezonului, analiza neincluzând comparații cu transferurile altor echipe din campionatul Germaniei și nici perspectivele pe termen lung ale fiecărui jucător transferat. Această abordare merită un articol distinct. Nu este un secret pentru nimeni faptul că Ousmane Dembélé, francezul venit de la Rennes, ocupă prima poziție în topul achizițiilor. A marcat patru goluri și a oferit șapte pase decisive în campionat și încă un gol în Liga Campionilor, la primul sezon în această competiție. Mai mult, fără a exagera, în ultimele săptămâni Dembélé a fost singurul jucător de la mijloc în sus care și-a asumat răspunderea coordonării jocului, dar și a dribilingului. Creșterea lui a fost una logaritmică, făcând legătura între debutul bun de sezon al lui Gonzalo Castro și revenirea lui Marco Reus de la sfârșitul lunii noiembrie. Pe lângă poziția sa naturală de aripă, francezul a evoluat la nevoie și mijlocaș central. Alături de tânărul jucător au arătat constanță în această toamnă următorii jucători: Aubameyang, Bürki, Weigl și mai sus amintitul Sokratis.
Guerreiro, Emre Mor, Götze.
Pe locul al doilea l-am așezat pe portughezul Raphaël Guerreiro. Venit pentru a juca fundaș stânga, proaspătul campion european și-a găsit, în debutul sezonului, un loc în linia de mijloc, când alături de Gonzalo Castro, când alături de Mario Götze. Memorabil pentru lusitan a fost meciul de acasă cu Real Madrid, în care a orchestrat magistral jocul Borussiei. Din păcate, Guerreiro lipsește de aproape două luni, iar lucrul acesta este simte în angrenajul BVB-ului: atât la nivelul coordonării jocului, dar și la nivelul fundașului stânga, unde Marcel Schmelzer a fost constant una dintre verigile slabe. Pentru bronzul achizițiilor mi-a fost foarte greu să găsesc răspunsul. M-am oprit asupra lui Emre Mor din simplul motiv că entuziasmul lui funcționează încă la cote înalte. În plus, sunt aproape sigur că turcul a venit la Borussia pentru a evolua pentru foarte multe sezoane. Jucătorul achiziționat pentru 7 milioane de euro de la echipa daneză FC Nordsjaelland a jucat deja de 13 ori pentru BVB, marcând un gol în campionat și având două pase decisive. Chiar dacă a fost mai mult un jucător de repriza a doua, Emre Mor s-a apropiat de stilul de joc și de realizările lui Dembélé. Așteptăm explozia în 2017, poate chiar în fazele eliminatorii ale Ligii Campionilor, unde Borussia pare a avea un drum bun cu Benfica. Pe locul al patrulea în topul meu s-a situat fiul rătăcitor, SuperMario Götze. Cu un start ezitant, bolovănos, ducând de gât și povara plecării la Bayern, campionul mondial din 2014 a luat lucrurile pas cu pas. A învățat să joace defensiv (vezi meciurile din noiembrie și decembrie) și a început să contribuie și la goluri. Cum spunea un coleg de forum, pentru Mario pretențiile vor fi de două ori mai mari ca pentru oricare alt jucător nou venit. Cu toate astea, publicul de pe Signal Iduna nu i-a îngreunat (re)acomodarea printr-o atitudine ostilă. În cifre, sezonul de toamnă al lui Götze arată astfel: 15 meciuri în toate competițiile, 2 goluri și 2 pase decisive. Pasa de gol de la Lisabona, din meciul cu Sporting, pare cel mai notabil moment pentru purtătorul numărului 10.
Schürrle, Rode, Merino, Bartra
Cu fostul jucător al lui Chelsea nu voi fi foarte blând. Desele accidentări, suma destul de mare plătită celor de la Wolfsburg, dar și inconstanța în evoluții m-au făcut să îl cobor pe locul al cincilea. Este cinci și nu șase datorită golului superb marcat împotriva Realului, în acea remiză încântătoare, care a dus în final la câștigarea grupei de Champions League. Cu toate acestea, Schürrle nu a reușit să puncteze încă în Bundesliga pentru BVB în cele șapte prezențe. Așteptăm mai multe de la jucătorul german în returul campionatului. Pe locul al șaselea s-a clasat mult hulitul (pe forumul românesc) Sebastian Rode. Un jucător lent, împiedicat, dezordonat în execuții. Cu toate acestea, fostul jucător al lui Bayern a strâns 17 prezențe în tricoul Borussiei. E drept că multe au venit din postura de rezervă. Momentul memorabil pentru Rode în această perioadă a fost contribuția la golul egalării de pe Bernabeu, gol înscris de Marco Reus. La sfîrșitul zilei, Rode primește notă de trecere doar prin bunăvoință, fiind constrâns să învețe mult mai serios pe semestrul al doilea. Pe locul șapte l-am inclus pe fostul jucător al Osasunei Pamplona, Mikel Merino. Spaniolul nu a evoluat decât în trei partide în campionat, nefiind inclus pe lista UEFA pentru Champions League. Încă nu se poate spune mare lucru despre polivalentul jucător. Știindu-se problemele din centrul apărării (Bartra + Bender + Ginter), nu e complet exclus ca Merino să fie perechea lui Sokratis în retur, dacă echipa nu se decide să achiziționeze un fundaș central top-class. Și am ajuns și la ultima poziție. Locul îi este rezervat catalanului Marc Bartra (ex FC Barcelona). Dacă până la jumătatea lunii octombrie, am putut vorbi de acomodare, în ultimele săptămâni, Weindenfeller și Bartra au fost responsabilii cu gafele. De la meciul cu Bayern, câștigat de galben-negri cu 1-0, echipa a primit gol în fiecare meci (7 jocuri). În șapte meciuri a evoluat portarul veteran, în șase fundașul catalan. Echipa a primit 12 goluri, strângând doar 10 puncte în Champions League și Bundesliga. Bartra nu e Hummels, asta e clar. Poate că am fi putut aduce fundași mai competitivi în vară, dar despre asta poate vom discuta într-un alt material. Deocamdată să ne bucurăm de junii Borussiei și să avem sărbători luminoase!