imago19572047h-900x500

Simfonia lui Tuchel. Primele acorduri

Cu un discurs echilibrat, Thomas Tuchel n-a promis marea cu sarea la conferința de presă la care a fost prezentat drept noul antrenor al echipei noastre. În schimb, a făcut o afirmație care ar putea cu ușurință să fie cap de afiș al acestui prim tur disputat sub comanda sa: „Am pierdut teren în fața celorlalte echipe de top din Germania. Trebuie să facem ceva în privința asta.”

Fotbalul-șampanie a revenit în Dortmund, în cea mai frumoasă formă a sa. Dar nu așa cum l-am cunoscut sub comanda lui Klopp. Nu mai putem vorbi de „heavy-metal”, de asalturi furibunde asupra porții adverse, ci mai degrabă de o orchestră armonios sincronizată, de calm și precizie, de schimbări de ritm ce apar la momentul oportun, de o adevărată simfonie.

La finalul primei părți a sezonului, Borussia este pe locul doi în Bundesliga, calificată în șaisprezecimile Europa League și în sferturile Cupei Germaniei, iar îmbunătățirile în ceea ce privește jocul echipei sunt vizibile. Totuși, după un start perfect de sezon, cu 11 victorii din 11 posibile în toate competițiile, evoluțiile ceva mai slabe au fost precum niște palme de trezire la realitate și au întărit afirmațiile făcute de cei din conducerea clubului, conform cărora este încă mult prea devreme să ne gândim la titlu. Iar dacă egalurile cu Hoffenheim și Darmstadt în campionat, respectiv PAOK în Europa League, nu ar fi fost suficiente, înfrângerea în fața lui Bayern a „încununat” această primă serie de dezacorduri din simfonia lui Tuchel. Tehnicianul s-a prezentat la München cu o formulă mai degrabă bizară, un experiment ciudat al cărui deznodământ îl știm prea bine, și în urma căruia un nou sezon de Bundesliga pare a-și fi desemnat deja campioana.

Echipa a arătat însă bine în majoritatea timpului, pe alocuri chiar excelent. Faptul că majoritatea adversarilor preferă să ne cedeze mingea nu este o noutate, dar spre deosebire de sezonul trecut, nu mai vorbim de o posesie sterilă, ci de un joc fluid și versatil, în care construcția se încheie de cele mai multe ori cu ruperi de ritm în ultimii 20 de metri. Combinațiile rapide, cu pase din prima, sunt finalizate, în medie, cu 16 șuturi la poartă pe meci, dintre care 6 cadrate. De altfel, eficiența acestui joc de posesie se vede și din faptul că 70% din goluri au fost marcate din acțiune.

Și nu putem vorbi de goluri fără să ajungem și la „vioara întâi” din orchestra lui Tuchel. Aubameyang a marcat 24 de goluri în toate competițiile, dintre care 18 numai în Bundesliga, unde și-a depășit deja recordul de anul trecut. Fără îndoială că poziționarea și inspirația sa din fața porții au fost factorul decisiv în atingerea acestor cifre, însă gabonezul este avantajat mai ales de forma foarte bună a oamenilor din spatele său. De la mult blamatul Mkhitaryan, care ne-a arătat în acest sezon de ce a beneficiat atâta timp de încrederea lui Klopp, la noua achiziție Gonzalo Castro, ale cărui pase de gol (4) au mers doar către golgheterul echipei. Gündogan pare să fi revenit la forma de dinainte de accidentare și are, în medie, o pasă-cheie într-un meci, precum și un procentaj de aproximativ 88% pase reușite. Tot la capitolul reveniri de formă se încadrează și fiul rătăcitor Kagawa, cu patru goluri (dintre care unul marcat cu o lovitură de cap chiar în poarta rivalilor din Ruhr) și alte șase pase de gol.

kagawa 1

În ceea ce privește revelațiile acestui tur de campionat, fundașul dreapta improvizat Ginter a fost unul dintre pariurile câștigate de Tuchel, cu un aport ofensiv impresionant: trei goluri și cinci pase de gol în toate competițiile. De altfel, succesul acțiunilor pe flancuri s-a datorat în mare parte și urcărilor în atac ale fundașilor laterali (pe lângă Ginter, evoluțiile lui Schmelzer aduc aminte de jucătorul din urmă cu câțiva ani). Cel de-al doilea pariu câștigat de tehnicianul nostru a fost titularizarea tânărului Weigl. Deși evoluțiile sale nu ies în evidență prin spectaculozitate, mijlocașul defensiv în vârstă de 20 de ani s-a dovedit a fi omul perfect din fața apărării. Cu peste 90% din pase reușite, Weigl oferă siguranță în jocul nostru și asigură o tranziție bună și eficientă din apărare în atac.

Zona defensivă continuă să fie capitolul la care Tuchel va avea de muncă cel mai mult alături de elevii săi. Căpitanul Hummels a declarat că a trecut peste frustrările sezonului trecut (pe care obișnuia să le trateze cu…dulciuri) și afișează din nou forma la care era înainte de Campionatul Mondial din 2014. Iar dacă perechea de fundași centrali pe care o formează cu Sokratis arată bine pe hârtie, greșelile individuale din apărare, dublate de momentele de „black-out” ale lui Bürki, ne-au costat și în acest sezon câteva puncte importante.

În prima parte a sezonului dirijorul Tuchel și-a testat partiturile, iar acum nu ne rămâne decât să așteptăm și partea a doua a simfoniei sale. Însă înlocuitorul lui Klopp nu doar că s-a ridicat la înâlțimea așteptărilor, ci în multe momente chiar le-a întrecut. Am spus după victoria cu Gladbach faptul că Tuchel a adus prospețime și parcă ceva mai multă motivație în jocul echipei. Afirmația este încă valabilă, ceea ce mă face să cred că avem toate motivele să fim mulțumiți cu ce am văzut în meciurile disputate până acum.



Editorialist | nicoleta@bvb09.ro


0 comments

Toate drepturile rezervate. BVB09.ro 2012-2016