Tribuna Nord
Nu este vorba de celebra Nord Kurve a rivalilor de la Schalke. Nici de o confuzie cu faimoasa tribuna sudica de pe Westphalen.
Ma voi referi in rindurile de mai jos la tribuna pe care si suporterii din Romania ai Borussiei o reprezinta deja.
Pe Westphalen, tribuna nord gazduieste si aprox. 5.000 de suporteri ai echipei oaspete. In consecinta, suporteri BvB sint mai putini acolo dar aproape la fel de activi precum cei din tribuna Sud. Tot acolo se mai gaseste insa ceva foarte important din punct de vedere simbolic – muzeul de trofee al echipei noastre dragi, inspirat denumit a fi Borusseum.
Acolo se gasesc trofeele internationale din 1997, adica Liga Campionilor si Cupa Intercontinentala.
In seara aceasta, echipa negru-galbena incepe si pentru noi aventura anuala in cea mai importanta competitie fotbalistica a momentului. Anul trecut la Londra, o combinatie de arbitraj viciat, concurenta neloiala (“recrutarea” din timpul competitiei a lui Gotze), dar si epuizare fizica precoce nu ne-au adus cel de-al doilea titlu.
Evident ca miza financiara este foarte importanta. Obiectivul oficial este trecerea de faza grupelor si calificarea in Bundesliga pentru un loc direct pentru urmatoarea editie. Klopp et comp vizeaza insa finala de la Berlin, iar pentru aceasta esentiala este mai ales mentinerea starii de sanatate corespunzatoare a jucatorilor. Cuvinte gen ghinion, nesansa, partinire pot fi invocate dar finalmente Real Madrid este detinatoarea en-titre.
Revin insa la tribuna din Romania. Multi v-ati indragostit poate de stilul gegenpressing al actualului antrenor si al formatiei de acum. Mi-ar placea insa sa cred ca veti ramine alaturi de echipa chiar si atunci cind vor reincepe momentele de cumpana sau esec. Borussia a existat si va continua sa fie si dupa Klopp, Reus, Hummels etc. In anul cvasi-falimentului (2004), echipa avea de asemenea o audienta fizica record. Marca BvB se vinde bine, dupa cum o indica si recordul de tricouri in cazul transferului lui Kagawa. Contul de facebook a depasit deja 10 milioane de persoane care o apreciaza. Clubul suporterilor are 110.000 de abonati; mai avem putin si ii vom ajunge pe cei de la Schalke. Important cred eu este insa emotia, empatia, solidaritatea cu echipa mai ales in momentele dificile.
Clubul are un management foarte bun, apreciat de altfel la nivel corporate dincolo de mediul sportiv. Rummenigge afirma recent ca Borussia imita si din acest punct de vedere modelul Bayern. Nivelul de eleganta si fair-play al clubului ai carui simpatizanti sintem depaseste “galactic” standardele bavareze bazate pe promiscuitate (vezi cazul “onorabilului” ex-presedinte Hoenes) si stil pradalnic.
Nu Bayern a inventat actionariatul corporatist, implementat pe scara recenta si la Borussia in perioada recenta. O corporatie poate da faliment similar unui club de fotbal (vezi cazul Servette Geneva). Ceea ce conteaza dincolo de sponsorizari, clauze de reziliere si alte scheme lucrative este bucuria suporterului de a sta in tribunafizica sau cea de la TV, alaturi de echipa.
Meciul de diseara nu va fi usor. Am fost anul trecut la meciul de acasa cu acelasi adversar. Golul lor din minutul 60 a venit impotriva cursului jocului si a unui gol neacordat. Tribuna Nord era populata, mai mult decit de obicei cu suporteri englezi, multi dintre ei la limita huliganismului. Inainte de meci, devastasera efectiv mica piata centrala. Dupa gol au urmat citeva ocazii mari ale lui Arsenal. Dupa circa 10 minute, echipa si-a revenit si a inceput din nou sa preseze puternic cu multe ocazii frumoase, plus un penalty, neacordat de asemenea, in clipele de final. Tribuna Nord a aplaudat si ea la final daruirea jucatorilor in pofida corului de obscenitati venite din partea suporterilor tunarilor.
Va impartasesc toate acestea pentru a sublinia, in concluzie, un lucru. Valoarea Borussiei sta in suporterii ei, in sprijinul acestora si in capacitatea de a se reinventa mereu. In anii interbelici, era o echipa mica dar inimoasa. Schalke, echipa regimului nazist, avea un palmares zdrobitor impotriva ei. Si totusi Borussia a reusit ca dupa mai bine de jumatate de secol aiba un Borusseum mult mai bogat decit cabinetul lor de trofee. In privinta lui Bayern, tot ambitia si suporterii vor face diferenta. Nu la numarul de trofee. La emotia unui timp de calitate petrecut alaturi de ceilalti suporteri vizibili sau aflati la distanta.
In 1996 nimeni nu dadea o sansa reala Borussiei. Nici in 2012. Eu va fac urarea sa ne vedem cu totii la Berlin, in mai 2015, si sa sarbatorim impreuna cu echipa un succes tangibil. Totul este posibil pentru ca avem o dragoste adevarata pentru un crez sportiv de exceptie.
Cu prietenie,
George Anglitoiu