Logo
My Journal
Blog

Timeline

Blog

BVB Reloaded (partea 2)

Dacă zilele trecute povesteam despre compartimentul defensiv, a venit timpul să despicăm firul în patru și pentru atacul Borussiei.

OFENSIVA

Mijlocași ofensivi:

Pe aceste poziții avem o pleiadă de soluții: Marco Reus, Jakub Blaszczykowski, Pierre Emerick Aubameyang, Jonas Hofmann, Henrikh Mkhitaryan și Kevin Grosskreutz pot acoperi cele trei posturi din spatele vârfului într-un sistem 4-2-3-1 căruia Klopp îi va rămâne probabil fidel. Nu mă aștept la schimbări spectaculoase la nivelul titularilor, cu meniunea că acum dispunem de mai multe opțiuni. Cel mai probabil, trio-ul va fi format din Reus, Mkhitaryan și Aubameyang, urmând ca Kuba să-și facă loc în primul 11 pe măsură ce își revine la forma inițială, în cazul în care Auba nu convinge.

Mă aștept însă la mult mai multă mobilitate în linia din spatele vârfului; nu m-ar surprinde să-l văd pe Reus făcând schimb de locuri cu Miki, cum s-a întâmplat la finalul sezonului trecut. De asemenea, Hofmann poate evolua oriunde în spatele vârfului, iar Auba poate juca în oricare din cele două flancuri. Linia de trei oferă cele mai multe opțiuni și mi-e imposibil să-mi dau seama ce soluție standard va alege Klopp – dacă va exista una. Să nu uităm că avem în lot alți doi atacanți de meserie, Ramos și Ji, care pot fi opțiuni serioase pentru postul de milocaș central ofensiv, respectiv winger. La fel de bine, e posibil – dar puțin probabil – ca Aubameyang să fie folosit mai des ca vârf în noul sezon. Continui să cred că Miki e un fotbalist foarte valoros care ne va ajuta mult. La cum a jucat în amicale până acum, la ce etică de lucru are, la ce ambiție de a confirma a dovedit, nu poate decât să progreseze în noul sezon. Cred că va reuși să treacă peste blocajul psihic care l-a făcut să irosească ocazii/baloane atât de ușor sezonul trecut. Spre deosebire de Auba, cred că Mkhitaryan are capacitatea și voința de a se adapta deplin în acest sezon.

Nu cred că am avut un compartiment ofensiv atât de flexibil în ultimii cinci ani. Acest lucru ar trebui să reprezinte un mare avantaj în noul sezon, întrucât anul trecut mi s-a părut deseori că adversarii ne-au citit jocul ofensiv, știau să stea pe poziții fixe și să ne blocheze într-un stil standard. De această dată, nu numai că avem alternative pe banca de rezerve, dar jucătorii pot schimba pozițiile în timpul meciului, derutând defensiva adversă. Îi văd pe Reus și Mkhitaryan bătuți în cuie în primul 11 – cel puțin în primele etape – în timp ce lupta aprigă pentru titularizare se va purta pentru banda dreaptă. Probabil că Grosskreutz va fi folosit ocazional, în funcție de nevoi, fie în defensivă, fie în banda stângă, iar Aubameyang și Kuba își vor împărți minutele în dreapta, cu apariții ocazionale ale lui Ramos și mai ales Ji în linia de trei. E posibill ca concurența acerbă să-i fie fatală lui Hofmann, un tânăr care, deși mulți spun că n-a strălucit, pe mine m-a convins că merită păstrat și folosit mai des. La cum arată lotul, mă tem să nu fie tratat ca a cincea roată de la căruță.

Atacanți:

Compartimentul care trezește în mod paradoxal atât entuziasm, cât și scepticism, este ce al atacanților. Am rămas fără Lewandowski, omul de gol, și l-am vândut și pe nefericitul Schieber. În schimb, îi avem pe Ciro Immobile, Adrian Ramos și Dong Won Ji. În mod evident, aceste schimbări ne vor forța să ne modificăm radical stilul de joc în fața porții. Immobie, favoritul pentru postul de titular, nu seamănă mai deloc cu predecesorul său; nu are statura lui Lewa, nu știe să protejeze mingea la fel de bine, nu l-am văzut îndeplinind rolul de pivot și nu cred că știe să se lupte cu fundașii adverși umăr la umăr la fel de eficient. Totuși, din montajele văzute, din statistici și din descrierile specialiștilor, pare să aibă simțul porții mai bine dezvoltat și să stea mai bine la capitolul viteză. Cu siguranță, câteva evoluții slabe în startul sezonului l-ar trimite pe banca de rezerve, putând fi înlocuit în prima echipă de Adrian Ramos, un fotbalist care nu sclipește, dar care deține toate calitățile de bază ale unui vârf autentic, mai puțin acel ”efect wow”.

Ji, vârf de meserie, are șanse minime să ocupe acest post în noul sezon. Deși transferul lui a fost ignorat de majoritatea fanilor, consider că ar putea avea un rol important în angrenajul echipei. Ar putea fi pentru atacul nostru ceea ce a fost Sokratis pentru apărare în sezonul tecut: acel transfer nebăgat în seamă, dar care ”și-a scos banii”; acel jucător venit de pe banca de rezerve care-și face treaba bine și se cere titular prin prestațiile de pe teren. Ji nu e un mare talent, dar e muncitor. E posibil ca determinarea și etica de lucru să-l ajute să câștige mai multe minute în teren, în detrimentul unui Aubameyang încă neadaptat la rigorile fotbalului german. Mi-e greu să-l numesc pe Ji ”pariul meu”, mai ales că nu va prinde multe minute pe postul lui preferat, însă cred că va juca un rol mai important decât ne lasă să credem suma de transfer. Cu siguranță, e o rezervă mai solidă decât Schieber.

Dincolo de puzzle-ul numit ”linia de trei” din spatele vârfului, marea întrebare e ”vom putea suplini absența lui Lewandowski?” Ne-am obișnuit să jucăm cu acest vârf atipic în teren, mulți spun că depindeam de el. Fără îndoială, a fost decisiv pentru noi în multe rânduri. Mi-e greu să cred însă că tocmai el e de neînlocuit. Am reușit să ne adaptăm și în alte rânduri, probabil că o vom face și acum; doar avem opțțiuni. Va dura totuși ceva timp. Opțiunea numărul 1 pentru postul de vârf, Immobile, vine din alt campionat și are alte calități. Mă aștept ca până în iarnă să lucrăm la relațiile de joc și să avem de-a face deseori cu nesincronizări. Cred totuși că avem suficient de multă calitate la nivelul mijlocașilor pentru a-i ajuta pe atacanți să înscrie.

Voi încerca și o formulă de start ideală: Weidenfeller – Durm, Hummels, Sokratis, Piszczek – Bender, Șahin – Reus, Mkhitaryan, Kuba – Immobile

Aștept cu interes opinia voastră despre plusurile și minusurile ofensivei noastre, dar și vizavi de integrarea noilor achiziții în sistemul nostru de joc.

Dragoș Lăzărescu