Ruşinea unui dezastru
Cu greu îmi pot găsi cuvintele după o aşa prestaţie. Nu credeam că Borussia va reuşi să mă aducă în starea asta vreodată, dar totuşi a făcut-o. Crunt. Aseară băieţii lui Jurgen Klopp au oferit un spectacol grotesc în faţa divizionarei secunde FC Koln. Nu contează câtuşi de puţin că a fost un amical. Ruşinea rămâne scrisă.
Ceea ce părea că se adevereşte pe parcursul acestui sezon, iată că s-a întâmplat aseară, la Koln. Un meci jalnic, o echipă schimbată complet (Klopp a luat-o razna complet, nu înţeleg cum e posibil să nu îi joci pe Gotze, Reus, Lewa…) şi un rezultat dezastruos. Era de aşteptat de fapt, la ce rezultate au făcut galbenii “marelui” Jurgen sezonul acesta. Ideea e că ne învăluim în penibil şi asta nu e bine. Deloc. Nu putem trăi la nesfârşit din amintiri cu o bancă de rezerve inexistentă şi cu un antrenor care îşi arată limitele de la meci la meci. Da, sunt dur, dar realitatea e şi mai şi. Klopp să se ducă să facă reclame la Opel, că am văzut că le are cu actoria. Pe noi să ne lase să ne ducem amarul mai departe ca oricum ne-a compromis anul. Iar acum pierde la Koln. La locul 9 (!!!) din 2.Bundesliga. No comment.
Nu ştiu cum priviţi voi situaţia, dar eu sunt tranşant şi spun lucrurilor pe nume: conducerea trebuie să ia măsuri, altfel riscăm să ajungem să jucăm iar pentru locurile 1-10. Ruşine domnule “antrenor”, ruşine conducerii, ruşine jucătorilor (inclusiv ţie, Kuba, care nu poţi transforma un amărât de penalty), ruşine galeriei căreia îi e frică să privească lucrurile în faţă şi să ceară explicaţii, ruşine ţie, cititorule, dacă iei de bun ce am scris aici! Păcat.
Echte Liebe.